7 locuri din România legate de cifra 7

7 reprezintă o cifră magică și din ce am tot auzit sau văzut pe Internet ar reprezenta chiar cifra lui Dumnezeu, iar persoanele care sunt legate într-un fel sau altul de aceasta sunt speciale sau binecuvântate.

Dacă nu mă credeți pe mine puteți căuta sau întreba persoane care se ocupă de numerologie. nici eu nu am crezut până când de o perioadă bună de timp îmi tot apare, indiferent de ce aș face. La început am crezut că e o coincidență, dar cât poate fi așa? Trebuie să fie ceva, deși trebuie să recunosc faptul că nu îmi dau seama ce anume.

Eu cu mulți ani în urmă am vizitat cu ai mei pentru prima dată orașul Timișoara. Nu, nu am poze de acolo, căci pe vremea aia nu existau prea multe telefoane cu cameră, cine avea trebuia să aibă mulți bani, iar pozele făcute nu erau de calitate. 

Pentru copiii de astăzi, care nu știu tot ce aveam era un aparat foto cu film, ce trebuia developat și cu care am făcut doar câteva poze în care eram eu cu ai mei. Nici de blog nu auzisem, de-abia era un net ceva mai bun, care nici nu se compară cu ce avem noi azi.

Poate vă întrebați de ce am spus toate astea. Pentru că am trecut printr-un loc de care zilele astea mi-am amintit și brusc m-a trăznit o idee: să prezint locuri din țara noastră care au legătură cu cifra 7. 

Piața Timișoara 700

În acest loc am ajuns  întâmplător și am aflat că se numește așa, pentru că întâmplător sau nu am văzut o plăcuță de la o stație de transport în comun cu denumirea asta.

Curiozitatea m-a împins să aflu de ce se numește așa, pentru că este o denumire ciudată și nu cred că numai eu sunt de părerea asta. Poate dacă locuiești în Timișoara ești obișnuit, dar pentru cineva din afară e ceva cel puțin interesant.

Ei bine ceea ce am aflat este că este nimic altceva decât o piață agroalimentară cu vechime de secole, cred că a fost ceva târg era pe vremea aia că ce putea fi la 1266, când ar fi fost prima dată menționată. Denumirea o are din 1966 când la cea de-a 700-a aniversare. Nu pot să îmi dau seama cine ar fi putut avea ideea ideea și mai ales de ce, dar așa i-a rămas de atunci numele.

Aici au fost decoperite și unele vestigii istorice, printre care un stăvilar datând din secolul al XVIII-lea construit de administrația habsburgică. Acesta a fost descoperit atunci când s-a turnat fundația pentru clădiri de birouri. Stăvilarul a fost restaurat și transformat într-un complex muzeal în aer liber.

Și dacă asta nu vă e de ajuns, Piața 700 suprapune latura vestică a cartierului Palanca Mare, suburbie medievală a Cetății Timișoara, precum șifindațiile fortificației bastionare ale cetății de tip Pagan, construită în secolul al XVIII-lea.

Și uite așa, pe lângă obiectivele cunoscute cum ar fi Opera, Catedrala sau Parcul Rozelor, acest loc devine obiectiv turistic în care eu am ajuns atunci fără să vreau.

Strada Șapte Drumuri din București

Strada asta o știu deoraece la un moment dat am lucrat la o firmă ce are sediul acolo.

Nu știu care este originea denumirii acestei străzi aflată în Sectorul 3, dar probabil că are legătură cu expresia "a umbla pe 7 cărări" și unul mai bețiv a denumit-o. Ar fi tare să fie așa, dar chiar dcă nu oricum denumirea este intetresantă.

Pe această stradă există și hotel ( Hotel Bliss), dar și un complex rezidențial de blocuri.

Hotel Bliss

Sursă foto: https://media.timisoreni.ro/upload/photo_b/2020-05/bliss-hotel-bucuresti_large.jpg

Orașul Iași

Mulți știu probabil că Roma este orașul celor 7 coline, dar nu este singurul.

"Capitala" Moldovei, este așezată la rândul său pe 7 coline. Acestea sunt: Dealul Breazu, Dealul Bucium, Dealul Cetățuia, Dealul Copou, Dealul Galata, Dealul Repedea și Dealul Șorogari.

Despre Iași vă invit să citiți articolul scris de prietena mea virtuală Luminița Tudosă Descoperă orașele României - Iași, cât și filmulețul făcut de mine cu Grădină Botanică din Iași , montaj din poze proprii.

Castel Peleș

Fără îndoială cel mai frumos, dar și interesant din România, am aflat că acesta are nici mai mult nici mai puțin de șapte terase.

Am aflat asta tot de la Luminița, care a tocmai a scris cel mai nou articol chiar despre Castelul Peleș 

Curios este că deși am fost acolo de mai multe ori, niciodată nu mi-a trecut prin cap să număr terasele din curtea Castelului.

Canionul Șapte Scări

Dacă sunteți pasionați de călătorii mai extreme puteți vizita acest obiectiv.

Acesta reprezintă un defileu săpat în calcare jurasice și este situat în partea de a Munților Piatra Mare.

Spuneam că este extrem deoarece traseul poate fi parcurs cu ajutorul unor scări și de aici cu siguranță îi vine și numele și ai nevoie de echipament specializat.

Cascada 7 izvoare

Acesta reprezintă un loc pitoresc situat în Munții Bucegi între Lacurile Bolboci și Sorpoasa.

Spuneam că 7 este o cifră magică și poate că nici nu este de mirare legenda ce s-a țeșut în jurul acestui loc. Se spune că acesta ar fi izvorul sacru al dacilor, iar aici s-ar găsi cea mai pură apă din lume, lucru chiar confirmat de analize de laborator, care mai este cunoscută ca și "apa nemuririi".

Eu nu știam nimic de toate acestea deși am fost într-o excursie pe Transbucegi, dar am fost total uimit să aflu toate lucrurile acestea.

Restaurantul 7 Days din București

Încă de la început trebuie să vă spun că nu m-au plătit ei să le fac vreo reclamă, dar dacă tot am avut ideea am vrut să închei cu acest restaurant, culmea tot din Sectorul 3 în care stau și eu, dar până acum nu am auzit de el.

Ceea ce este și mai interesant este că se găsește pe Bvd. Câmpia Libertății, nu departe de al doilea obiectiv, de care am vorbit: mai precis Strada Șapte Drumuri, adiacentă bulevardului.

Dacă treceți pe acolo și vi să face foame, puteți să încercați. Un lucru vă rog: nu mă înjurați dacă nu v-a plăcut!

Sigur mai sunt și alte locuri legate de cifra 7, dar eu am ales să fie și 7 la număr. Și cred că vi se pare și vouă interesant ce am descoperit.

Pagina principală

Ne-am rătăcit la Peleș?

Castelul Peleș

După cum știți și voi, cei care mi-ați mai citit articolele una din pasiunile mele este călătoria. Așa că după cele două zile în zona Covasnei, unde am făcut plimbarea cu mocănița pe Valea Zânelor, nu a trecut mult timp și am hotărât împreună cu Tiberiu, cu care fusesem în acea excursie să mergem pe Valea Prahovei într-o excursie de o zi unde cel puțin teoretic, trebuia să vizităm Castelul Peleș, Castelul Pelișor, Casa Memorială George Enescu de la Sinaia, Crama de la Pensiunea Rhein din Azuga unde am avut parte de o degustare de vinuri și apoi Castelul Cantacuzino din Bușteni. Spun teoretic pentru că lucrurile nu au stat chiar așa și la Pelișor și Cantacuzino nu am mai putut merge. Dar asta nu înseamnă că nu a fost frumos și că nu ne-am simțit bine. Ba din contră am chiar multe lucruri interesante de povestit.

Plecarea în excursie

Noi am plecat de dimineață și am mers cu metroul până la Piața Victoriei, plecarea fiind  cu autocarul la ora 7. Dar ce să vezi, se anunța o zi cu ceva zăpăceală pentru noi. Am nimerit la ieșirea greșită din gura de metrou și trebuia să traversăm mult până să ajungem la autocar. Și nu doar asta a fost tot pentru că excursia a coincis cu venirea lui Papa Francisc și când am vrut să traversăm pe la o trecere de pietoni polițistul nu a vrut să ne lase.Ne-a spus: "Nu veți putea trece în următoarele 20 de minute!". Dar nu a fost o problemă că în final am reușit noi să traversăm prin altă parte. Din autocar am văzut apoi o coloană oficială și cred că era Papa care mergea spre aeroport. În gândul meu: "uite cum era să ratăm excursia din cauza ta!" 

Dar în cele din urmă am reușit să plecăm și totul a fost OK. Bineînțeles că de Papa nu am scăpat că și Alexandra, ghida noastră a ținut să povestească despre el. Ea spune mereu povești și e o plăcere să o asculți. Călătoriți cu ea sau cu  orice ghid de la Holiday Boutique și vă veți convinge.

Castelul Peleș

Am ajuns și la Castelul Peleș. Și deși se anunța o zi ploioasă cu multe furtuni mai ales pe acolo, ce credeți? Prognoza meteo nu s-a adeverit. Așa cum am scris și în articolul anterior , cel cu mocănița atunci când călătorești cu Alexandra nu trebuie să îți faci griji pentru prognoza meteo, soarele va apărea. A fost și cod portocaliu, păi și ce dacă a fost, nu ne-a stricat nouă excursia. Chiar dacă la plecare și până să ajungem acolo nori amenințători erau pe cer gata să se reverse. Doar apele învolburate ale râului Prahova și câteva șuvoaie de apă de pe drum anunțau că ceva se întâmplă.

Bineînțeles că nu m-am putut abține să nu fac poză soarelui ieșind dintre nori și am postat și repede pe Facebook pozele de mai jos. Mai ales că excursia a coincis cu ziua de 1 iunie și fiind ziua copilului am avut timp să le fac tot așteptând să intre mai întâi grupul de copii din fața noastră și de-abia apoi să intrăm noi. Oricum acesta era doar începutul care anunța vremea.

Soare la Peleș

Despre Castelul Peleș probabil că știți multe, fiind unul dintre cele mai cunoscute obiective tursitice din țara noastră așa că nu voi sta eu acum să vă spun despre el. Trebuie vizitat și cam atât. Merită, mai ales dacă până acum nu ai făcut-o. Iar dacă ești pasionat de istorie, mai ales de monarhie, de familia regală a României acest loc nu trebuie ratat. Îți recomand să mergi într-o excursie cu Alexandra deoarece ea îți va povesti despre familia regală de câte ori va avea ocazia, o face cu mare plăcere știu ce spun că am tot mers în excursiile ei.

În continuare vă las să bucurați de câteva poze de la castel, să nu vă plictisiți de atât de mult citit. Am glumit, la partea cu cititul, mai e destul să nu cumva să vă opriți aici!

        Curtea Castelului Peleș

Mai jos aveți și imagini din interiorul castelui( incredibil nu dar am reușit să facem ceva poze deși voiau să ceară taxa foto):

Bun și poate acum vă întrebați ce este cu titlul pe care l-am pus. Chiar ne-am rătăcit? Păi pentru scurt timp da. La ieșire după ce s-a terminat turul. Păi dacă tot ne-am apucat noi de dimineață să fim așa de zăpăciți și să nu ieșim de la metrou pe unde trebuia să mai facem noi ceva. Ne-a spus nouă Alexandra să păstrăm grupul, dar la ce îmbulzeală era acolo nu am reușit, mai ales că dacă pe Alexandra nu o urmărești atent ea dispare repede, așa că am zis noi să pornim spre autocar că știm unde e. Dar am luat-o pe drumul greșit, ne-am dat seama în cele din . Și ce să vezi am ajuns la Pelișor fără să vrem. S-a mai pornit și ploaia și deși aveam umbrelă cu mine, am lăsat-o în autocar. Dar mai contează, noi am văzut și Pelișorul, chiar dacă numai pe dinafară. Tot era bine, ceilalți nu l-au văzut. Trebuie să ne credeți pe cuvânt că nu am mai apucat evident să îi facem vreo poză că noi alergam prin ploaie să găsim drumul cel bun. Până să ajungem noi la autocar s-a oprit ploaia și din fericire de atunci nici nu a mai venit deloc.

Oricum am mai avut noi o experiență cu rătăcitul și am scris deja un articol despre asta: Ne-am rătăcit pe Transalpina

Casa Memorială George Enescu

Următorul nostru obiectiv a fost, așa cum am spus, Casa Memorială George Enescu, locul preferat al artistului, o vilă modestă, dar cochetă din exterior( construită după planurile arhitectului Radu Dudescu - pe care a denumit-o Vila Luminiș), unde acesta de multe ori își găsea inspirația pentru operele sale. Acesta era adesea invitat de familia regală la castel pentru serate muzicale. Astăzi muzeul este inclus în cartierul Cumpătu din Sinaia, iar strada pe care se află poartă numele compozitorului. Pe vremea acestuia zona era una destul de liniștită, astăzi s-au construit mai multe vile prin zonă.

Casa Memorială George Enescu

Vă arăt acum și o poză de grup făcută de Alexandra în sala de concerte a muzeului. Noi eram undeva prin spate. Am încercuit eu locul pentru a ne putea repera( cei doi din colț). Dar cu toate că că am fost în spate am fost inspim inspirați că am ieșit pe ușa pe care o vedeți și nu am așteptat după toată lumea.

   Poză de grup

În față ceea ce puteți observa, este chiar pianul la care cânta George Enescu .

Pensiunea Rhein - Azuga

Pensiunea Rhein Azuga

Următorul obiectiv a fost  Pensiunea Rhein din Azuga. Acolo există o cramă unde se produc atât vinuri normale cât și vinuri spumante. Denumirea de șampanie nu este folosită deoarece poate că știți sau nu, aceasta este protejată ca marcă.

Crama poate fi vziztată de doritori contra unei taxe și aveți parte deasemenea de o degustare de vinuri așa cum am făcut și noi. Trebuie să fiți atenți: degustați cu măsură să nu vă amețiți!

Trebuie să știți că ei sunt furnizorii oficiali de vinuri ai Casei Regale a României.

Dacă încă nu ați vizitat acest loc vă recomand cu toată încrederea să o faceți. Există și un restaurant unde puteți servi masa și deasemenea un magazin de unde puteți cumpăra vin produs acolo.

 Crama Rhein - Azuga

Video - instalația de îmbuteliere a vinului spumant:

Mănăstirea Caraiman

      Mănăstirea Caraiman( în spate masivul Caraiman)

Deși trebuia să mergem să vizităm Castelul Cantacuzino de la Bușteni, cei de acolo nu ne-au mai primit fiind organizat un eveniment privat. Deși nu îmi place să povestesc lucrurile negative, trebuie în primul rând să știți: da acolo se organizează multe evenimente private, inclusiv nunți( și da era o nuntă atunci), așa că trebuie să vă informați temeinic înainte de a face o vizită acolo.

Alexandrei i-a venit însă o idee, să mergem la Mănăstirea Caraiman și despre care pot spune că deși este construită recent(inițial a fost un schit în 1998 construit de părintele Gherontie), rivalizeză cu toate mănăstirile vechi, iar cadrul natural, situat la poalele Masivului Caraiman de unde unde aceasta și-a luat și numele.

Bună idee a avut Alexandra( a fost și gratis și mult mai frumos), nu știm dacă norocul ei a fost cel care ne-a adus acolo, sau dacă însuși Dumnezeu a fost cel a vrut să ne abată din drum și să ajungem acolo. Un lucru e sigur, aproape toți norii s-au dat la o parte și vremea a fost superbă. Este un loc care îți liniște și relaxare, iar pentru cei care frecventează mănăstiri este un loc ideal.

Așa a ajuns Alexandra fără să vrea ca în premieră să meargă în premieră cu turiștii aici, căci până acum nu a avut-o inclusă în vreun program. Și deși nu sunt eu pasionat de turismul ecumenic, chiar ar fi bine să o facă.

În cadrul mănăstirii există un mic iaz cu două lebede precum și un țarc cu mai multe specii de păsări pe care le puteți admira:

Nu știu cum se numește pasărea din imaginea de mai sus: poate știți voi.

Deasemenea tot aici am găsit și un ponei foarte drăguț.

Așa ca de final

Am să închei povestea acestei excursii cu o morală în stilul youtuber-ului meu prferat Jimmy: Dacă mergi în excursie cu Alexandra fii cu ochii pe ea, iar dacă tot nu o faci și dispare, în caz că se anunță ploaie afară, deși e puțin probabil ca ea să  vină, asigură-te totuși că ai umbrelă.

Dacă v-a plăcut acest articol vă invit să citiți mai multe regăsite pe pagina principală apăsând aici