Poezie despre Flori

După aproape un an de când nu am mai scris pe blogul meu revin pentru că între timp au mai apărut multe lucruri interesante.

Dezvoltarea inteligenței artificiale îmi dă posibiltatea să fac lucruri pe care până acum nu le-aș fi putut face. De exemplu pot scrie versuri și cu ajutorul unor site-uri ce folosesc AI le pot transforma ușor în melodii doar în câteva secunde. Site-ul pe care eu îl folosesc este Suno.com

Cu mai bine de 1 an în urmă, mi-am descoperit talentul pentru poezie atunci când am fost inspirat de Cristina să scriu una despre ea.

Dar în acest articol nu vreau să vorbesc despre această poezie ci despre cea scrisă pentru Flori. Deși ne cunoaștem doar virtual am reușit să o descriu, zic eu, destul de bine. Cred că voi mai scrie poezii inspirate din realitate dacă voi mai avea ocazia.

Prenumele ei de fapt este Florina, dar toată lumea îi zice Flori. Așa are numele de utilizator și pe tiktok, acolo unde noi doi interacționăm. Live-urile ei m-au făcut să aflu multe lucruri despre ea și să mă inspire îndeajuns pentru ca ele să se concretizeze în niște versuri.

Poezia este următoarea:

Flori

Pierdută printre cifre

Cu gândul la litere

Flori, olteanca, transmite virtuale salutări

Oamenilor frumoși

Privitori obsesivi ai ecranelor

Din a lor palmă

Ea se avântă în lumea cărților,

Evadând  din cotidianul monoton

Al zilelor ce zboară,

Așteptând magia serii   

Să stea la o vorbă

Cu prieteni din depărtări.

Ei o răsplătesc 

Cu virtuale cadouri

Și o ajută să își învingă  

Adversarii din lumea digitală.

Și nu se oftică deloc

Dacă totuși e învinsă!

Cu o viață plină de încercări 

Ea zâmbește 

Și e încrezătorare mereu,

Puternică și nedoborâtă

De nimeni,

Dar mai ales de nimic.

Viața îi este colorată 

De motanul ei năzdrăvan și iubit

Pe nume Prinți

Și două ghemotoace de pene,

Doi papagali...mai precis,

Coco și Roco.

Pare dificilă și rea,

Dar devine bună prietenă 

Cu aceia care o înțeleg,

Dar mai ales respect îi oferă.

Așa că fii drăguț cu ea 

Și va fi bine!

Poezia este o privire complexă și profundă a personalității și vieții lui Flori, îmbinând aspectele din viața ei cotidiană și din cea virtuală precum și pasiunea sa pentru literatură.

Primele două versuri: "Pierdută printre cifre/Cu gândul la litere" trebuiesc explicate, deoarece reprezintă o contradicție între pregătirea sa academică și profesia pe care o are. Ea a studiat la Facultatea de Litere, dar lucrează în domeniul contabilității. Putem spune că există în cazul ei un contrast puternic între realitate și aspirație. Cu sigranță mulți din cititori se vor regăsi mai mult sau mai puțin într-o situație asemănătoare.

Faptul că este precizat că este olteancă nu este în nici un caz un lucru ofensiv, în ciuda multor stereotipuri și prejudecăți, ci din contră ea este mândră de ceea ce este.

Urmează o referire subtilă la ceea ce înseamnă dependența de tehnologie din zilele noastre, Flori transmițând salutări virtuale celor ce o privesc prin ecrane. Oamenii sunt "frumoși",  aici clar referirea fiind la frumusețea lor interioară, dar prin "privitori obsesivi" ne dăm seama că tehnologia ne strică atunci când folsită în exces.

Flori găsește un refugiu în cărți, așa cum rezultă din versurile următoare, dar la fel de bine prin interacțiunea cu oamenii în mediul online, acest lucru petrecându-se pe timpul serii, fiind chiar nerăbdătoare să socializeze cu cei de care îi desparte o distanță fizică.

Deși nu este numită direct, rețeaua prin care Flori socializă este tiktok prietenii săi răspltăind-o cu "virtuale cadouri" . Chiar dacă ea nu urmărește neapărat câștigul material și nu se supără dacă pierde, meciuri are satisfacția că este susținută de prietenii ei din online.

Unul dintre mesajele poeziei este că ea a avut o viață plinp de încercări, dar nici una din ele nu au reușit să o doboare, rămând puternică în fața tuturor greutăților, zâmbind și fiind optimistă.

Următoarea strofă ne arată iubirea și pasiunea sa pentru animale. Se aduce aminte de motanul ei Prinți și de cele "două ghemotoace de pene", papagalii Coco și Roco, Aceste versuri aduc o notă de gingășie, arătând importanța atașamentului față de animalele de companie, care adaugă frumusețe și veselie în viața ei.

Ultima strofă arată contradicția între ceea ce Flori este și ceea ce pare a fi. Deși poate fi catalogată anumite persoane drept dificilă și rea, ea are de fapt niște standarde pe care trebuie să le îndeplinească cei ce vor să fie în preajma ei. Ea are nevoie de înțelegere, dar în primul rând de respect. Strofa se încheie cu un sfat și anume de a te purta drăguț, iar ea te va accepta ca prieten.

În concluzie poezia reprezintă un portret liric plin de viață, combinând realitatea cu aspirațiile lui Flori. Deși prinsă într-un cotidian rigid ea găsește refugiu în pasiuni, prietenii săi virtuali, dar și în iubirea sa puternică față de animale.

Mai jos vedeți si clipul melodiei generate după versurile poeziei.

Sigur voi reveni și cu poezia despre Cristina. Acolo sunt multe de analizat, iar acea vine cu un mesaj clar despre judecata celorlați, empatie și susținere.

Pagina principală

Flori și cărțile

                                   

Se spune despre tineri că nu prea mai citesc. Din păcate pentru mulți este adevărat. Dar și faptul de a generaliza acest lucru e totuși departe de adevăr.

Aș vrea să vă spun o poveste care să vă arate că într-o oarecare măsură printre cei tineri există că hobby și lectura.

Pe lângă faptul că văd cu ochii mei, eu trăind în București destul de mulți tineri care au o  carte în mână în mijloacele de transport în comun ca o alternativă poate învechită în ochii unora la nelipsitele telefoane inteligente, am mai descoperit un blog dedicat recenziilor de carte. Ceea ce mi-a atras atenția este titlul acestuia: Cărțile tinerilor.

Bun, poate vă întrebați, dar care este povestea ? Păi modul în care am aflat despre el. Știu că unii din voi vor râde de mine, dar asta e: prin tik tok. Cum așa? Căci mai întâi am descoperit-o pe autoarea blogului. Și acest lucru nu s-ar fi întâmplat dacă nu o cunoșteam aici pe o fată Cristina, despre care am scris aici, așa că despre ea nu mai spun mai multe. Ideea că cele două au făcut un meci pe tik tok și păreau foarte bune prietene, iar eu am început să îi urmăresc contul lui Flori, căci așa își spune ea pe această rețea de socializare.

La început nu mi se părea că ea face un conținut prea interseant, dar pentru că tot vorbim de cărți mi-am adus aminte de vorba aia: să nu judeci o carte după copertă. Cu timpul urmărind live-urile ei am aflat că a făcut facultatea de litere la Craiova ea fiind din zona Olteniei, că are inclusiv studii de masterat și că îi place să citească și că a fost implicată în mai multe proiecte sociale. Iar într-un meci cu cineva a spus că are un blog pe care face recenzii ale cărților pe care le citește. Este chiar blogul de care am amintit mai devreme. 

Trebuie să vă spun că din punctul meu de vedere se simte că ea a făcut facultatea de litere, deși jobul este de contabil. Recenziile ei sunt ca la carte și vă las pe voi să le descoperiți. Doar trebuie să dati un click mai jos:

https://cartiletinerilor.com/

Eu nu cred că titlul ales de ea pentru blog este unul întâmplător și demonstrează că există încă interes pentru citit. Chiar ea are puțin peste 30 de ani și pe acest blog a început să scrie cu ani buni în urmă.

Poate că te vor convinge recenziile ei și dacă și dacă acest lucru îți va stârni curiozitatea poate că vei citi măcar una din cărțile prezentate. Ar fi chiar tare.

Pagina principală

Părerea mea despre Valentine'S Day

Se spune că luna februarie este luna dragostei, deoarece avem atât o sărbătoare occidentală dedicată celor care sunt îndrăgostiți - Valentine's Day, dar și una românească - Dragobetele.

Începând cu 1990 în România s-au adoptat mai multe lucruri ce vin din Occident, chiar dacă aveam deja obiceiuri și sărbători asemănătoare. 

În ceea ce privește sărbătoarea occidentală îmi aduc aminte că ani buni i s-a dat totală importanță, de Dragobete cel puțin în mediul urban, în marile orașe nu prea mai știa nimeni. Asta spune multe despre noi ca popor: ni se pare că ceea ce au alții e mai bun.

Nu vreau să fiu înțeles greșit, nu am nimic cu cei care vor să o țină. Oricum de ce va ani se acordă atenție și sărbătorii autohtone. Avem acum în februarie 2 zile pentru a sărbători iubirea. Asta evident că va naște multe discuții: de ce ar fi nevoie de o zi specială pentru asta, sentimentele se pot demonstra oricând, dacă totuși e nevoie pe care o alegem. Suntem în continuare ahtiați după occident, sau suntem patrioți și o preferăm pe cea a noastră, tradițională. 

Eu, personal cred că putem alege ceea ce credem că este mai bine. Nu este greșit dacă adoptăm o sărbătoare occidentală, dar nu trebuie vreodată să ne uităm tradițiile. Ar fi păcat să ne pierdem identitatea noastră ca neam.

Iar dacă alegeți să sărbătoriți sau nu și spuneți că nu e nevoie de ocazie specială pentru a arăta ce simțiți unul pentru celălalt este ok și așa

Pagina principală

Părerea mea despre profesoara din Brașov

Educația este un lucru foarte important, iar conduita cadrelor didactice trebuie să fie una demnă de profesia acestora. Dar cu toate astea nu trebuie să cădem în cealaltă extremă. Copiii nu trebuie ținuți într-un glob de cristal și părinții să se scandalizeze chiar și atunci când nu este cazul.

Și bineînțeles că având în vedere ceea ce tocmai am spus, vreau să mă refer și eu la cazul profesoarei din Brașov, unde părinții au fost revoltați de faptul că profesoara de franceză i-ar învăța prostii pe elevi. Este vorba despre traducerea sintagmei "puii noștri în curtea voastră", în limba franceză.

Până la urmă trebuie să acceptăm din punctul meu de vedere două lucruri. Primul ar fi că anumite propoziții ar putea traduse să sune vulgar sau carghios în anumite limbi. Dar în acest caz ce ar fi de făcut? Un profesor să evite să mai predea aceste lucruri? Cu siguranță nu. Un al doilea lucru este că oricum elevii nu pot trăi în afara realității și chiar dacă profesorii s-ar feri să folosească anumite cuvinte licențioase oricum aceștia tot le vor afla. 

Mai important este respectul efectiv, atât al elevilor față de profesori dar și invers. Și dacă acest lucru a fost făcut de acea profesoară pentru amuzament, eu personal chiar nu văd o problemă. Dacă profesoara este una care își face orele bine și elevii merg cu drag să învețe, acesta este singurul lucru care contează cu adevărat. 

Acesată profesoară a mai fost criticată și că ar face tik tok. Eu unul spun că în timpul liber fiecare poate face ce orice dorește atât timp cât acest lucru este decent. 

Eu unul sper să nu fie sancționată și dacă inspectoratul va hotărî din păcate acest lucru, aș vrea să le transmit fiecăruia dintre cei de acolo un mesaj într-o notă umoristică: "pupă-mă mult!", tradus în spaniolă.

Pagina principală

Am trimis-o la iumor?

Eu am pe tik tok o preferată. Și poate că unii știu câte ceva, dar dacă nu știți eu de ceva timp o suțin în tot ceea ce face. O cheamă Cristina. 

Îi place să cânte, să danseze, să recite poezii sau să vorbească despre ea cu urmăritorii ei. 

Eu știu că multora li se pare că ceea ce face nu este deloc ok, că se prostește și că se face de râs. Nu pot spune că întotedeauna sunt încântat de ce face ea în live-uri, dar un lucru e sigur: transmite o stare pozitivă și eu sunt acolo pentru simplul fapt că este ea, nu neapărat că face sau nu anumite lucruri.

Pentru unii faptul că ea este încăpățânată este un lucru bun, dar cei mai mulți văd acest lucru ca pe un defect. Nu vrea sub nici o formă să fie controlată și în acest fel să facă ceea ce alții îi spun să facă. Dacă ar ști exact povestea vieții cei mai mulți ar fi nevoiți să accepte ideea că ei nu i-a dat nimeni nimic și acest argument este de necombătut pentru a-i susține atitudinea ei de independentă.

Eu știu că cel puțin în mine a prins o oarecare încredere. Nu, nu mă laud, dar e adevărat. Și dacă i-aș sugera ceva, poate că ar face acest lucru. De ce spun asta: recent s-a dus la iumor și trebuie să vă spun că m-am gândit de  câteva ori să îi propun acest lucru. Dar ce să vezi? Cineva mi-a luat-o înainte și i-a scris în comentariu la un live să participe la această emisiune. Tot ce mi-a rămas de făcut a fost să spun că eu chiar aș vedea-o acolo.

Mai jos vedeți pozele din două clipuri puse de ea pe tik tok de unde am aflat că s-a dus la iumor, lucru pe care mi l-a și confirmat, discutând în privat cu ea și chiar mi-a spus că a luat 3 like-uri. Înainte de asta altcineva a găsit o poză cu pagina ei de Facebook cu poza de profil de la iumor, dar atunci nu eram sigiur că acest lucru este real. Nu vreau să dau însă contul ei aici.

Și da chiar dacă nu am trimis-o eu la iumor, erau șanse ca acest lucru chiar să se întâmple, dar tot mă bucur foarte mult că dorința aceasta mi s-a îndeplinit și în acest fel.

Nu am întrebat-o ce a făcut acolo și sper să se difuzeze momentul ei la TV și să văd atunci, odată cu ceilalți. 

Oricum o apreciez pentru curaj și chiar dacă nu ajunge în finală sau măcar în semifinale pentru mine ea va fi câștigătoare.

Canalul ei de tik tok este: Cristina Distractie NPC , printre altele face și trendul NPC.

Ea deasemenea are canalul de Youtube Cristina Vijian

Pagina principală

Despre faptele de omenie

De cele mai multe ori atunci când vine vorba de a ajuta pe alții cei mai bogați nu se vor înghesui să ajute. Mai generoși sunt cei care nu au multe, iar din puținul lor vor da și celor care nu au deloc. 

Ceea ce m-a făcut să mă gândesc la acest lucru este tocmai o persoană fără prea multe posibilități care fiind ajutată ne indemna pe noi să dăm celor mai săraci. Ba chiar a ajutat și ea. Nu o să spun acum cine e, oricum nu este relevant. Nici nu cred că și-ar dori reclamă, deoarece o face pentru sufletul său și mai ales că știe foarte bine cum este să nu ai.

Se pare că înțelepciunea noastră populară prin proverbele ei dintotdeauna a surprins acest aspect al generozității celor mai puțin înstăriți: "sătulul nu îl crede pe cel flamând". Și din păcate de multe ori e vorba de cei flămânzi la propriu.

Nu pot spune despre mine și e bine să fiu sincer că sunt o persoană generoasă, dar întâmplarea de care vorbeam mai devreme m-a făcut ca eu să îmi doresc să transmit un mesaj. Dacă ai nu trebuie neapărat să faci donații mari ci e suficient să faci mici gesturi, Pentru unii chiar și a dărui ceva de măncare poate însemna enorm. Nu vei suferi tu de foame dacă faci asta nici nu îți va scădea averea. Și cum suntem o țară ortodoxă o poți face și ca pomană. Nu e nevoie să o faci la biserică sau cu ocazia vreunei sărbători. O faci pur și simplu cu o persoană amărâtă de pe stradă.

Spuneam că cei mai bogați de obicei nu se gândesc la cei mai bătuți de soartă, cu unele excepții. Unul dintre acești oameni este Gigi Becali. Nu, nu sunt un fan a lui, nu vreau să îl laud. Nici nu vreau să vorbesc despre cum a făcut avere. Nu despre asta e vorba aici. Dacă a făcut uneori acte de caritate și pentru imagine, nu aș vrea să îl judec acum. Dacă m-ar întreba cineva care este părerea mea în acest sens aș prefera să mă abțin.

Situația de acum m-a făcut mult să mă gândesc la un lucru: toți vrem o lume mai bună, dar să nu uităm că acest lucru ține de fiecare dintre noi și poate porni de la mici gesturi de omenie.

Pagina principală

Pliantul surpriză

Era o seară de vară și încă soarele încălzea cartierul și străzile dogoreau a căldură. Parcă așteptam un pic de răcoare, dar eu cu un rucsăcel în spate și câteva haine de schimb, mă duceam să mă incing și mai tare la o sală de fitnes ce se afla la nici 5 minute de mine. Spun că se afla, pentru că după aproape 2 ani de pandemie, cred, nu știu sigur că sala s-a închis din acest motiv. Acum în incinta unde era sala s-a făcut o școală de dans pentru copii de grădiniță. Vis-a-vis chiar este o grădiniță particulară,

Poza e de pe Street View că eu nu credeam că voi scrie articol despre asta, iar acum e noapte și e frig când, deci un moment prost să fac o poză.

Dar să reluăm povestea. Cum mergeam eu în drumul meu, mă aboredează o femeie, care mă salută și îmi intinde un pliant. Apoi îmi mulțumește că l-am luat, fără să zică mai mult. Eu bag imediat pliantul în rucsac și plec grăbit mai departe. Nici nu mă uit, crezând că e unul din acele pliante publicitare și face și femeia un ban că le distribuie. Deci nu părea nimic dubios.

Ajung eu la sală, fac ceva exerciții pe acolo,bicicletă, bandă și alte exerciții. Numai la pliant nu îmi stătea capul, normal.

După ce termin ajung înapoi în casă fac repede un duș și după câteva minute îmi aduc aminte de pliant. De-abia acum devenisem și eu curios să văd ce ofertă tentantă era pe el. Și surprize, surprize, era de la...Martorii lui Iehova. Mă chemau să mă duc la nu știu ce întâlnire cu ei, poate-poate m-or convinge să devin unul de-al lor.

Mai jos ăsta e logo-ul lor

Eu personal, nu am avut experiențe cu ei, nu venise nimeni să îmi bată la ușă, să îmi aducă "Vestea cea bună". Alții au pățit-o. Acum cine știe, poate într-o zi mi se va întâmpla și mie. Știți cum se zice, niciodată să nu spui niciodată! 

Cu ocazia asata am căutat și eu mai multe informații despre acest cult. Înțeleg că ei nu sunt agreați de toate celelate creștine din două motive: îl consideră pe Iisus, inferior lui Dumnezeu Tatăl și nu cred în existența iadului.

Adepții lor au o modalitate de promovare agresivă, adică fac prozelitism religios. Ei bat la ușile oamnilor împart cu multă implicare pliante și publicații și sunt insistenți când te abordează. Fiecare adept este obligat să încerce să aducă adepți noi.

Am aflat că ei au o publicație numită "Turnul de veghe", iar locul lor de închinare îl numesc Sala Regatului. Cam dubios dacă e să mă întrebați pe mine.

În final mai menționez că adepții au un stil de viață foarte strict, impus de cult cu ore de studiu biblic intens, deși am înțele că au denaturat foarte mult Biblia și mai mult studiază propriile lor teorii și sunt împinși întotdeauna să găsească noi adepți. Eu unul nu aș putea să fiu ca ei. Pliantul acela al lor, oricum a ajuns repede la gunoi, doar nu îl păstram ca amintire! Deși totuși un pic regret, că l-aș fi arătat aici ca dovadă.

Pagina principală

Botezul la maturitate în cultul baptist

Astăzi, m-am decis să scriu despre un alt cult destul de cunoscut de la noi din țară și anume cel baptist.

M-am tot gândit ce anume să evidențiez despre ei, căci nu vreau ca și în cele două articole anterioare să fie unul în care să îl descriu pur și simplu. Ar fi plictistor să scriu lucruri pe care le puteți găsi și voi.

Despre ucrul acela deosebit pe care doresc să îl evidențiez voi menționa în cele ce urmează.

Botezul la maturitate vs botezul pruncilor 

La ortodocși botezul este făcut cât mai curând după nașterea copilului, fiind considerat o obligație a părinților. Știm clar că este considerat un păcat foarte mare, dacă Doamne ferește copilul moare și nu a apucat să fie botezat. Acest lucru nici nu se discută.

Totuși pentru cei din cultul baptist lucrurile stau cu totul altfel. Credința lor spune că doar un om în toată firea poate lua hotărârea să se boteze, un copil nefiind deloc conștient de ceea ce i se întâmplă. Omul trebuie să aibă dorința neinfluențată de nimeni și este chemat să se pocăiască, urmând să primească botezul. Acesta se face în cadrul unei slujbe de către pastori.

Mai jos puteți vedea în video un exemplu de asemenea slujbă. Ceea ce trebuie observat că cel sau cea care urmează să fie botezat/ă este îmbrăcat/ă în alb.

Un lucru pe care poate îl știați sau este că însuși numele cultului provine de la cuvântul englezesc "baptism" care se traduce efectiv prin botez. Deasemenea acesta își are originea în latinescul "baptista"  sau grecescul "baptistes" cu referire la Sfântul Ioan Botezătorul. 

Un argument pe care l-ar putea aduce cultul pentru botezul la maturitate este faptul că însuși Mantuitorul Iisus Hristos a mers pentru a fi botezat la Ioan Botezătorul atunci când avea deja 30 de ani.

Baptismul în Republica Moldova

Un alt lucru pe care am dorit să îl aduc în atenție este că acest cult este destul de bine reprezentat și în Republica Moldova. Și poate că nu aș fi știut acest lucru dacă nu aș fi dat de canalul de YouTube Moldova Creștină, al pastorului Vasile Filat.

    Sursă foto:/https://moldovacrestina.md/

Întocmai ca Vladimir Pustan sau părintele Calistrat Chifan de la Mănătirea Vlădiceni din Iași, pastorul are o activitate intensă în mediul online.

O întrebare de final

Nu știu care este părerea voastră. Este corect botezul ortodox sau au dreptate reprezentanții acestui cult, care spun că botezul ar trebui să fie un act pe deplin conștient? În orice caz, fiecare își va urma propriile reguli și fiecare au argumente valide în acest sens.

Pagina principală

Ce știu despre penticostali

Ceva lucruri despre cult

Așa cum am zis astăzi voi continua seria mea despre cultele neoprotestante. Voi vorbi acum despre cultul penticostal.

Nu vreau să amintesc lucruri legate de doctrina lor, ci să precizez că la noi în România este foarte popular printre locuitorii de etnie romă. Am găsit că în jur de 10% din adepți sunt romi. Poate și că până la dezrobire, existau pe lângă țiganii domnești și cei boierești, mai existau și categoria țiganilor mănăstirești poate explica de ce mulți țigani, așa zis pocăiți au ales să se orienteze spre astfel de culte. Inclusiv autointitulata lor familie regală Cioabă face parte din acest cult și vă dați seama că în acest fel mulți au devenit și ei penticostali.

Cultul penticostal a undeva spre sfârșitul secolului XIX, iar în România prima biserică penticostală a fost fondată în februarie 1923 de către Gheorghe Bradin, în satul Cuvin, Județul Arad. Denumirea cultului vine de la Ziua Cincizecimii (penta înseamnă 50), această sărbătoare fiind cunoscută la noi popular ca Rusaliile și reprezintă pogorârea Duhului Sfânt asupra ucenicilor.

Spre deosebire de cei de la cultul Adventist de Ziua a 7-a despre ei nu știu prea multe, rămâne să descoperiți și voi.

Vladimir Pustan - un pastor influencer

Deși spuneam că nu am avut personal prea multă legătură cu acest cult vreau totuși să vă povestesc ceva amuzant. 

Fiind un consumator relativ mare de Youtube, la un moment dat am dat peste un clip pamflet numit "Școala pentru șoferi șmecheri". 

La un moment dat instructorul i-a spus elevului să dea muzica tare pentru a impresiona gagicuțele și dacă are o melodie preferată. Nu știu cum le-a venit ideea să pună melodia Hristos este în control a trupei Pocăiții. 

Cu ocazia asta am aflat și eu că există hip hop creștin. Eu după ce am ascultat câteva melodii ale formației am tot primit recomandare de la Youtube un video intitulat Dumnezeu lucrează prin trupa Pocăiții. Era un fragment dintr-o replică a pastorului Vladimir Pustan de la Biserica Sfânta Treime din Beiuș. Mai târziu am aflat că aceasta aparține cultului penticostal sau aprținea, că pastorul ar fi fost exclus, în fine nu prea ma înțeles eu, căci informațiile sunt puține și vagi. 

Iată și clipul despre care vorbeam mai devreme:

Pastorul Vladimir Pustan conduce și o mișcare misionară și anume fundația Cireșarii, menită să atragă tineretul. El își transmite predicile live și apoi acestea rămân pe Youtube de unde pot fi urmărite de oricine. 

Este cunoscut mai recent și datorită unei afirmații controversate și șocante făcute despre o fată de doar 12 ani. 

https://www.ebihoreanul.ro/stiri/gest-socant-al-unui-pastor-din-beius-la-adresa-unei-fete-de-12-ani-am-strans-o-de-gat-pana-cand-s-a-bulbucat-te-transez-bucati-pentru-tine-s-moartea-179558.html

Concluzia  mea despre Biserica Penticostală este că este un cult destul de bine reprezentat, dar ca și adventiștii de ziua a 7-a nu mă atrage ceva spre ei, dar consider că merită un pic de atenție, nu-i pot ignora.

Pagina principală

Chemarea adventistă

Era seară și mă întorceam de la muncă. Când am întrat în scară mi-a atras atenția ceva în cutia poștală. Credeam că  e ceva pliant sau catalog de la vreun hipermarket. Dar ce să vezi surpriză: o carte, aparent una de psihologie. Titlul "Puterea Speranței"  este parcă menit să dea un vibe pozitiv. Mai jos sub acesta scrie: " Cum să învingi depresia, anxietatea, sentimentul de vinovăție și stresul" . Prima dată m-am gândit: cine știe că pe mine interesează astfel de subiecte? Da, mă pasionează psihologia. Dar gândul meu egoist, a fost spulberat rapid. Astfel de cărți erau în toate cutiile poștale.

Deschid cartea, dar ceva brusc îmi dă de gândit. E plină de citate din Biblie. Și ultimul capitol este despre legătura dintre Speranță și Dumnezeu. E clar că cineva încerca să mă atragă spre ceva. Bine, nu doar pe mine. Am spus deja că și vecinii au primit această carte. Mă uit și pe un pliant care se afla și el împreună cu cartea și văd sigla televiziunii Speranța TV. Atunci m-am prins: erau cei de la cultul Adventist de Ziua a 7-a.

Eu știam de mic de acest cult. Fiind din București, apăruse de mult postul Radio Vocea Speranței pe frecvența de 94.2 FM, mult înainte de Trinitas. Eu nu sunt o persoană religioasă, dar ascultam din curiozitate. 

Doresc cu ocazia aceasta să încep o serie de articole privind cultele neoprotestante din România, așa zișii "pocăiți" cum sunt ei cunoscuți de opinia publică. 

Înființată în anul 1863 în SUA, Biserica Adventistă de ziua a 7-a este cel mai bine reprezentat cult neoprotestant din România și este recunoscut prin lege de statul român. Cred, nu sunt sigur că ar avea și cei mai mulți adepți. 

Eu unul știu că biserici adeventiste există inclusiv în zonele rurale. Satul natal al mamei este Tătaru, comuna Măicănești, județul Vrancea și în apropiere se află o astfel de biserică în comuna Ciorăști și am auzit că de la noi din sat ar fi ceva adepți. 

Cel mai important lucru ce caracterizează acest cult este că ei păstrează Sabatul, ziua a șaptea a săptămânii iudeo-creștine adică pentru ei ziua Domnului este sâmbăta.

Pe lângă televiziune și radio, aceștia mai au și o publicație "Semnele Timpului" și o editură al cărui nume în mod normal nu te-ar duce cu gândul la vreun cult religios: Viață și sănătate.

Aș putea crede deci membrii cultului, investesc destul de mulți bani în mijloace de informare în masă pentru a atrage mulți adepți. Inclusiv strategia lor de marketing cu această carte pe care și eu am primit-o este una inteligentă. Te atrag cu un subiect la modă, îți prezintă oferta editurii pentru ca încet-încet să te prindă și să devii adept al lor. Cel puțin așa mi-au făcut mie impresia. 

Nu mi-am propus să intru în descrieri detaliate cu privire la doctrină ci să vă expun cum văd eu acest cult ca urmare a experienței proprii. Chiar dacă este mult mediatizat eu cred că acest cult nu deranjează și nu are o strategie agresivă( cum ar fi de exemplu Martorii lui Iehova) de atragere de noi membri ci una foarte eficientă.

Pe mine chemarea lor, subtilă de altfel nu are cum să mă convingă să mă alătur lor, dar cu siguranță vor găsi oameni dornici să facă parte din acest cult.

Pagina principală