Depresie vs anxietate

Sursă foto: https://www.psihologiecuantica.ro/thumbs/aaa/400x300_59d609a45588a.png

Știți ce îmi spunea mie o prietenă virtuală? Că scriu bine articole pe teme de psihologie. Și asta nu era strict părerea ei, ci a unei alte fete, bloggeriță cu experiență căreia i-a plăcut un articol de al meu.

Și cum în articolul anterior am abordat tema depresiei, dar doar din perspectiva percepției la nivelul societății noastre, acum vreau să evidențiez care este diferența dintre depresie și anxietate. dar și asemănări și deosebiri.

În primul rând așa vrea să spun ceea ce am înțeles eu citind mai multe surse. Depresia este pierderea totală a speranței, omul depresiv  are un sentiment de tristețe care nu trece și nu se mai bucură de activitățile care îi plăceau. Pe când anxietatea reprezintă o teamă exagerată a cuiva față de activități pe care urmează să le întreprindă sau față de evenimente viitoare importante pentru el.

Oamenii cu stimă de sine scăzută sau care au suferit eșecuri pe diferite planuri, sunt foarte predispuși la a dezvolta depresie sau anxietate. 

Dacă vorbim de stima de sine scăzută cel mai probabil aceasta va duce la anxietate, deoarece provoacă neîncrederea  individului în sine însuși că poate face față unei situații importante căreia trebuie să îi facă față. Cu toții am experimentat emoția în fața unui examen și aceasta este normală, dar persoana anxioasă experimentează acest lucru mult prea intens decât ar trebui. Deasemenea anxietatea se poate manifesta și prin incapacitatea de a vorbi în public sau de a intra într-o relație. Pe de altă parte o persoană cu depresie ajunge în această stare deoarece a suferit foarte mult de pe seama unor evenimente care s-au întâmplat deja cum ar fi: moartea unei persoane dragi, o despărțire, pierderea locului de muncă, o boală gravă și incurabilă sau chiar atitudinea de respingere a celor din jur și excluderea dintr-un grup(adolesceții și tinerii de obicei se confruntă de obicei cu această cauză a depresiei)

Putem concluziona simplu că despresia este legată de trecut, iar anxietatea de viitor. Acesta este cheia înțelegerii diferenței dintre cele două deși simptomele pot fi comune, cum ar fi stare de proastă dispoziție, neliniște, agitație, lipsa concentrării etc.  Din păcate în cazul drepresiei în faze severe apare gândul de a se sinucide, uneori chiar urmată de tentativă sau chiar reușita acestui lucru.

Spuneam și în articolul anterior că mulți nu consideră depresia ca pe oproblemă reală sau gravă, dar cu siguranță mulți poate nu știau care este diferența dintre depresie și anxietate și sper și sper că am folosit un limbaj destul de accesibil încât să fiu pe înțelesul tuturor.

    Sursă foto: https://d2v9ipibika81v.cloudfront.net/uploads/sites/89/covid.png

În cazul depresiei pentru că tot am adus în discuție de bolile drept cauză, pandemia actuală poate duce la depresie. Unele persoane care au rămas cu sechele fizice din cauza une forme severe de COVID pot cădea în depresie. Deasemenea boala gravă la o vârstă înaintată însotiță de singurătate poate duce la depresie. 

Sursă foto: https://clinicaalegria.ro/wp-content/uploads/2021/01/bullying.png

Un alt fenomen cauză a depresiei, care afectează mai ales copii este bullying-ul. Agresiunea repetată, verbală, psihică sau fizică poate duce la depresie și de foarte multe ori copiii au tendința de a se ascunde. Deaceea acest fenomen nu trebuie tolerat și copiii să fie încurajați să discute cu profesorii, părinții, psihologii sau chiar polițiștii care au rolul lor în a le explica de data aceasta agresorilor că bullying-ul este un comportament infracțional, iar dacă vor face aceleași lucruri când vor fi mari pot fi trași la răspundere și își pot pierde libertatea, că dacă se obișnuiesc să îi agreseze pe ceilalți și la un moment dat aceste lucruri se pot întoarce împotriva lor .

Concluzionăm că o altă diferență importantă că anxietatea este depinde aproape întotdeauna doar de propria persoană și pornește de cele mai multe ori de la lipsa de încrederii și/sau curajului, pe când depresia poate fi cauzată și de comportamentul celor din jur, cum este cazul bullying-ului de care tocmai vorbeam.

Totuși este o mare asemănare între cele două tulburări: ambele sunt de cele mai multe ori grave și necesită ajutor de specialitate, dar și de susținerea celorlalți.

În final, sper că tot mai multe lume va conștientiza că indiferent de care dintre ele vorbim, acestea trebuie tratate cu seriozitate, atât de cei care suferă de ele cât și de cei care cunosc astfel de persoane.

Pagina principală

Românii și depresia

Depresia este fără îndoială una din marile probleme de tip psihologic cu care se confruntă oamenii în zilele noastre și poate fi un subiect intersant de discutat.

Deși am auzit multe despre acest subiect nu m-am gândit până acum să fac un articol prin care să îl abordez. Inspirația a veit de la o discuție pe teme psihologice pe canalul lui Cristian Presură. Acesta are și un concurs la care dacă pui întrebări legate de subiectul abordat poți câștiga o carte. Am văzut că cele mai multe întrebări sunt referitoare la depresie. Atunci mi-a venit să pun o întrebare la noi românii și la percepția pe care o avem despre depresie.

De foarte multe ori am văzut o atitudine de negare din partea unor persoane care spun că nu cred că depresia este reală, fie care nu înțeleg exact sensul ei adevărat.

În primul rând trebuie spus foarte clar, că dacă cineva crede că depresia este o tristețe indiferent de cauza ei se înșeală foarte tare. Cred fără să știe multe lucruri cu privire la ea că nu este o problemă gravă și că e o simplă stare care trece de la sine.

Nu vreau să spun sub nici o formă că aș fi eu vreun expert în psihologie, dar nu ar fi rău să trag un semnal de alarmă asupra unei percepții greșite.

Cu toate că întrebarea mea nu a fost câștigătoare, totuși sunt muțumit de un un lucru de faptul că a fost citită în live-ul de pe canalul lui Cristian Presură și mi s-a răspuns la ea. În plus la un concurs anterior, când subiectul era legat de biodiversitate, chiar am câștigat o carte.

Concluzia răspunsului dat la întrebarea mea este că deși am crede că este specific românilor, percepția oamenilor că depresia nu este ceva real există în mare măsură și la alții. Aș fi crezut că mentalitatea noastră este cauza, dar se pare că doamna psiholog care a participat la discuție a ținut să infirme acest lucru. Aveam nevoie de părerea cuiva avizat și mă bucur foarte mult că am fost lămurit.

Poate că faptul că românii au într-o bună măsură o reticență în a merge la psiholog, făcând confuzie între acesta și un psihiatru și faptul că ar putea fi catalogați drept nebuni de ceilalți dacă merg la o consultație îi face pe mulți să aibă o atitudine de multe ori batjocoritoare la subiectul depresie. Am întâlnit frecvent inclusiv comentarii pe social media la diverse postări care le-aș cataloga drept ignorante și care demonstreză că și educația pe care au primit-o nu le permite să înțeleagă o realitate dură.

Eu personal sunt convins că depresia există cu adevărat și cu toate că nu am cunoscut în viața reală o persoană care să aibă o astfel de problemă totuși o prietenă vituală s-a confruntat cu așa ceva ba chiar a avut puterea, pentru din punctul meu de vedere trebuie să ai curaj să faci așa ceva să scrie un articol pe blogul său personal despre experiența avută și ceea ce este intersant în cazul ei este că versurile triste ale melodiilor trupei Carla's Dreams au ajutat-o să treacă de problema pe care a avut-o. Este al doilea motiv sau poate primul, nici eu nu știu sigur pentru care m-am hotărât să scriu.

Da, de multe ori un artist adevărat poate transmite motivație prin ceea ce face mai ales dacă este muzician. Este cunoscut faptul că muzica produce stări, fie ele vesele sau dimpotrivă triste.

Acum o să spuneți bine, e mai ușor online, decât de exemplu să vorbești unei audiențe față în față. dar este vorba despre un curaj față de tine însuți să ai puterea de a expune fie și în scris ceva neplăcut din viața ta. Mulți ar vrea să uite de probleme, să lase în urmă și să privească doar spre viitor.

Un alt lucru bun pe care l-am aflat din live-ul urmărit și pe care am fost cât decât surprins că l-am intuit corect a fost faptul că omul depresiv are o toatală lipsă de speranță în orice. Și exact asta am azuit. Noi toți avem nevoie de o speranță, de un sens al vieții noastre, de a crede că vor exista și lucruri bune în viitorul nostru. Oamenii cu depresie văd totul numai în negru. Un necaz puternic, sărăcia, o boală gravă sau incurabilă, lipsa totală încrederii față de sine sau stima de sine scăzută pot aduce pe cineva în această stare.

De foarte multe ori  oamenii care se confruntă cu despresia nu  sunt înțeleși de cei din jur, iar ceea ce mulți nu știu este că nu pot depăși singuri stările pe care le au, că este o adevărată boală ce necesită ajutor de specialitate. Mulți nu conștientizează faptul grav că în stare avansată persoanele depresive se pot sinucide.

Concluzia finală pe care am tras-o este că deși în mod eronat am crezut că este o problemă specifică societății românești așa cum am spus mai devreme, ne confruntăm totuși din plin cu ea și în consecință este nevoie de o educare mai eficientă, pentru a înțelege cu adevărat cât este de grav. Grijile și greutățile cotidiene și nu numai ne pot afecta pe care dintre noi, iar niciunul nu poate ști când poate ajunge într-o situație de disperare și de lipsă totală de a  vedea o ieșire și este deci nevoie să tratăm chestiunea depresiei cu maximă seriozitate.

Pagina principală