Se spune că orice regulă are și excepții, sau că regulile sunt făcute să fie încălcate. Luați-o cum vreți, dar azi eu îmi voi încălca o regulă pe care mi-am propus-o: să nu abordez subiecte politice.
A fost greu să mă abțin să nu aboredez acest subiect, întrucât, în mod evident viitorul aprarține celor mai tineri cu drept de vot, adică fix categoriei de vârstă 18-24 de ani căreia i-a păsat cel mai puțin de dreptul la vot câștigat și cu sacrificiul propriei vieți a unor oameni acum 30 de ani.
Pentru a nu îmi călca totuși în picioare propriul principiu pe care mi l-am impus de la început, când am acordat importanță acestui blog și am început să scriu mai serios, nu am de gând să fac referire la vreun partid sau politician ci să abordez problema la general.
În primul rând, nu este un secret că acestă categorie nu este angrenată atât de mult în politică și este de înțeles. Încă mulți dintre acești tineri au ca preocupări distracția și pregătirea lor pentru viitor, mulți încă studiază în cadrul unei facultăți și doar o parte din ei sunt nevoiți să muncească pentru a-și plăti studiile. Și chiar cei care muncesc atât cât își permit sunt la vârsta în care încă trebui să își trăiască viața.
În al doilea rând politicienii în cea mai mare parte a lor sunt trecuți de o anumită vârstă și din păcate încă există mentalitatea că unii sunt prea tineri pentru se descurca și a face ceva, iar mulți nu se simt reprezentați și au impresia că oricum pe oricine ar vota nu se va schimba nimic.
În al treilea rând, chiar educația politică este cea care lipsește din școală. Se face ceva acolo pasager despre alegeri și vot, la educație civică, iar acesta este considerată o materie de mâna a doua. Se învață multe lucruri nefolositoare în viață și doar unii din ei vor ajunge efectiv în profesie să se folosească de cunoștințele acumulate.Cei mai mulți dintre tineri habar nu au care este rolul Președintelui României, al Parlamentului, al Parlamentului European, al Guvernului, al prefecților, președinților consiliilor județene și locale sau al primarilor.
Din punctul meu de vedere trebuie început de la a treia problemă și anume cea a educației politice. Înainte de toate, trebuie să li se inducă ideea că ei chiar sunt importanți că viitorul este al lor și nu al categoriei 65+, cei care mâine-poimâine nu vor mai fi și care votează masiv. La acestă materie trebuie evaluați serios în școală, așa cum se face la limba română matematică, fizică etc. și nu să ia note ușor. Noțiunile de vot, constituție, președinte, parlament, guvern, primar, partid politic, ideologie nu trebuie să el fie străine.
O altă soluție pe care o propun este una al unei strategii de marketing din partea organizatorilor de spectacole, evenimente, a patronilor de cluburi, târguri de carte etc. de a acorda reduceri sau premii celor care prezintă cartea de identitate pentru a demonstra că au votat. Nu trebuie făcută campanie pentru un partid sau candidat, acest lucru ar fi oricum ilegal ci doar este nevoie ca tinerii să fie încurajați să meargă pentru a exprima o opțiune în calitatea lor de cetățeni. Trebuie să conștientizeze că votul nu se dă pe rețelele sociale ci mergând la secția de votare.
Ca o concluzie, dacă nu se va face nimic pentru a rezolva acestă problemă, atunci când acești tineri se vor confrunta cu problemele adevărate ale vieții își vor da seama prea târziu de greșeala de a lăsa pe bunicii lor de a le hotârî viitorul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Lasă un comentariu aici: